PROIECTUL Cercul "Micul Apostol" - prezentare

Proiect educativ de activităţi extracurriculare

1.Titlul Proiectului:
  

   MICUL APOSTOL

A: Tipul: SNAC
B: Domeniul: de colaborare cu Biserica şi Instituţiile de Cultură din oraş, voluntariat comunitar, de promovare a imaginii şcolii în comunitate
Aria curriculară: Om și societate: Religie ortodoxă
2. Perioada: 4 ani şcolari (2011-2015)
3. Instituţia coordonatoare:
                              Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu" - Reghin
Grupul ţintă: elevii şcolii

Acest proiect va fi realizat în colaborare cu următorii parteneri:

- Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba-Iuliei,

- Parohia Ortodoxă ,,Petru Maior” - Reghin,

- Parohia Ortodoxă Voivodeni Gliga

- Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Gimnaziul ,,Al. Ceuşianu” Reghin

- Biblioteca Municipală „Petru Maior”,

- Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu”,

- Primăria Municipiului Reghin, Consiliul Judeţean, alte societăţi comerciale

- Centrul de Îngrijire şi Asistenţă ,,Casa Speranţei” - Reghin,

- Muzeul Etnografic - Reghin.

- media scrisă şi audio-vizuală, 

- alte instituţii de cultură şi de învăţământ, etc;

PREZENTAREA CERCULUI

DE RELIGIE „MICUL APOSTOL”

• ARGUMENT

NOTĂ DE PREZENTARE:

Reforma învăţământului românesc presupune o mai mare autonomie acordată unităţilor şcolare. Ea se referă nu doar la gestionarea resurselor materiale şi umane, ci şi la disciplinele studiate, la numărul de ore pe care factorii decizionali centrali le-au lăsat la dispoziţia şcolilor. Prin urmare, s-au introdus, în învăţământul preuniversitar, discipline opţionale propuse de fiecare şcoală şi supuse liberei alegeri a elevilor. Şcolii îi revine răspunderea de a veni cu oferte viabile situate pe linia intereselor elevilor, în pas cu noile cerinţe, ceea ce necesită un plus de modernitate şi o pregătire multilaterală.

Cercul de religie „Micul Apostol” este o astfel de ofertă, o disciplină care presupune studierea unui domeniu atractiv şi de interes, fiind una din disciplinele oferite de catedra de religie a şcolii în cadrul CDŞ-ului.

Disciplina opţională propusă încearcă să ofere elevilor activităţi multiple prin care vor reuşi să înveţe că suntem datori să răspundem tuturor cu iubirea lui Hristos care S-a dat pe Sine ca pildă pentru noi.

Datorită caracterului programat, planificat şi organizat metodic al tuturor activităţilor educative, educaţia religioasă realizată în şcoală are o deosebită importanţă deoarece conduce la un nivel înalt de dezvoltare a personalităţii religios-morale a elevilor. Complementar cu activităţile în şcoală, cele extraşcolare pun accent într-o mai mare măsură pe latura formativă a educaţiei religioase urmărind mai ales dezvoltarea vieţii afectiv-religioase a elevilor.

CDŞ-ul va contribui, alături de disciplina religie studiată la clasă, la formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere.

Scopul CDŞ-ului „Micul Apostol” va fi acela de a forma personalităţi în concordanţă cu valorile creştine, prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea de atitudini moral-creştine şi prin aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii. Opţionalul propune desfășurarea mai multor activităţi tematice, toate având o singură finalitate: ajutorarea semenilor

Disciplina Religie are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere.

Prin cunoştinţele, atitudinile şi valorile promovate, disciplina Religie - Cultul Ortodox împreună cu CDŞ-ul propus, contribuie la formarea competenţelor cheie stabilite la nivelul Comisiei Europene, cu precădere la formarea celor care vizează domeniile: a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice şi „sensibilitate la cultură”.

Totodată dorim să le oferim posibilitatea de a-şi forma propriul sistem de valori prin raportarea la valorile specifice moralei creştine, de a integra cunoştinţele religioase în structurarea de atitudini morale şi de a aplica învăţătura de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii. Astfel, această disciplină şcolară îi pregăteşte pe elevi pentru înţelegerea diferenţelor dintre valorile specifice diferitelor teorii pedagogice, pentru a se integra în comunităţi variate din punct de vedere al convingerilor, pentru acceptarea diversităţii şi susţinerea coeziunii la nivelul comunităţii şi pentru înţelegerea contribuţiei religiei şi a educaţiei morale la cultura şi civilizaţia universală.

Atât creativitatea elevilor dezvoltată în acest CDŞ, pe care îl numim extensie a orei de religie, prin diverse metode activ-participative, cât şi momentele de relaxare, oferite de vizitele şi excursiile de la biserici şi mănăstiri, însumate cu serbările şcolare şi concursurile religioase converg spre dobândirea desăvârşirii creştine şi a mântuirii sufletului elevilor.

În cadrul activităţilor de abilităţi practice, opţionalul formează o multitudine de priceperi şi deprinderi practice, odată cu dezvoltarea creativităţii, a plăcerii de a lucra independent, a simţului estetic; valorifică imaginaţia, fantezia creatoare a elevilor şi le pune în slujba îmbunătăţirii ambientului locuinţei, al clasei, al şcolii. De asemenea, este propus elevilor şi un mijloc agreabil şi util de petrecere a timpului liber, iar produsele realizate pot deveni, prin comercializare, o sursă de venituri care să contribuie la rezolvarea problemelor financiare cu scop caritabil.

• COMPETENȚE SPECIFICE

Competenţele generale şi cele specifice ale CDŞ-ului nu pot fi diferite de cele ale predării Religiei Ortodoxe, în general, în gimnaziu.

Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului gimnazial. Ele au un grad ridicat de generalitate si complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de elev prin învățare. Pentru fiecare an de studiu, programa propune competenţe specifice, deduse din competenţele generale; ele reprezintă achiziţii-cheie ale învăţării.

Prin acest CDŞ urmărim în mod prioritar următoarele competenţe generale, specifice religiei:

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al desăvârşirii şi mântuirii omului

2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare

3. Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente

4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri

5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii

• CONŢINUTURI şi ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Ţinând cont de faptul că participarea la cercul de religie nu este obligatorie, tematica cercului se stabileşte la începutul anului şcolar, pe baza opţiunilor, intereselor şi aptitudinilor elevilor. Cercul de religie trebuie să desfăşoare activităţi îmbinate întotdeauna cu evenimentele anului bisericesc şi cu nevoile şi cerinţele semenilor noştri.

Activităţile de la clasă au ecou în cadrul cercului de religie pentru că în funcţie de sărbătorile religioase se pot urmări realizarea diferitelor competenţe prin activităţi de învăţare ca:

· lecturarea vieţilor sfinţilor sărbătoriţi;

· lecturarea vieţilor Sfinţilor Părinţi şi a învăţăturilor lor;

· învăţarea imnelor de laudă închinate Persoanelor Sfintei Treimi, Maicii Domnului şi sfinţilor, pricesne iubite şi cunoscute de orice creştin

· pictarea icoanelor pe sticlă

Ca rod al strădaniei copiilor, aceste rezultate ale activităţilor lor vor avea ocazia să fie evaluate şi valorificate în funcţie de tematică, în mod diferit:

· înregistrarea audio şi transpunerea lor pe suporturi media (audio şi video)

· întocmirea unor portofolii cu diferite teme liturgice, patristice, etc.;

· organizarea de expoziţii de icoane pe sticlă în şcoală sau în instituţii publice: Case de Cultură, Primărie, Centre de Îngrijire şi Asistenţă, biserici cu care şcoala încheie parteneriate;

· realizarea serbărilor şcolare şi spectacolelor religioase în apropierea sărbătorilor (atunci când tematica vizează învăţarea unor poezii şi cântece religioase sau interpretarea unor scenete religioase care vor fi alese şi din domeniul tradiţiilor poporului român, de ex. Vifleemul sau Irozii);

· întocmirea de referate, articole, albume (dacă tematica vizează aprofundarea unor cunoştinţe sau vizitarea unor biserici şi mănăstiri);

· organizarea unor expoziţii (când tematica urmăreşte dezvoltarea artelor decorative: pictură, sculptură, miniaturi);

· prin întocmirea de rebusuri cu definiţii religioase, poezii şi compuneri proprii (dacă tematica vizează subiecte de creaţie, în cadrul revistelor şcolare, spre exemplu).

La cercul de religie se dezvoltă spiritul comunitar prin antrenarea tuturor participanţilor în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor propuse.

Nu de puţine ori cu toţii ne gândim cum o să fim când o să îmbătrânim, dacă o să ne mai iubească copiii noştri sau o să ne trimită în Centre de Asistenţă şi Îngrijire. Micii apostoli, elevii cercului de religie, trebuie să-şi îndrepte atenţia cât se poate de mult spre oamenii în vârstă, de multe ori uitaţi chiar şi de cei dragi, cărora:

· să le ducă cadouri, alimente, cărţi/broşuri ziditoare de suflet;

· să-i bucure prin vestea bună a Naşterii Mântuitorului prin colinde strămoșești îmbrăcaţi în straie ţărăneşti;

· să povestească despre necazurile şi bucuriile lor, aducându-le o rază de lumină în viaţă şi calde lacrimi.

Aceleaşi activităţi e bine să se facă şi la Casele pentru copiii instituționalizați.

E bine ca între aceste centre de îngrijire şi instituţia şcolară să fie încheiat un parteneriat pentru ca proiectele propuse să fie cât mai viabile şi durabile, să cuprindă cât mai multe generaţii de elevi.

Această misiune caritabilă, dincolo de învăţarea de la clasă a lecţiilor: „Faptele milei trupeşti”, „Faptele milei sufleteşti”, „Pilda samarineanului milostiv”, „Sfinţii Trei Ierarhi”, „Vasiliadele” va prinde mult bine în sufletul copilului, îl va învăţa să simtă cât de importantă este dragostea faţă de aproapele nostru şi îl va face să se simtă împlinit: nu doar pe moment, acest sentiment va prinde rădăcini în sufletul lui şi în formarea lui ca OM al lui Dumnezeu.

Hristos, Mântuitorul nostru, acceptând moartea pe Cruce, face voia Tatălui, iar prin moartea pe Cruce, El mântuiește lumea. El spune către Apostolii Săi: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui”(Ioan 4, 34). Prin această operă El face în acelaşi timp voia Tatălui şi slujeşte şi lumii mântuind-o. Același lucru îl implică şi slujirea creştină pe care copii o vor învăţa de la Însuși modelul suprem: Hristos. Iubindu-i pe oameni şi slujindu-le, se împlinește totodată şi voia lui Dumnezeu, adică îi slujim Lui. Slujind oamenilor, slujim lui Dumnezeu, împlinind porunca Lui: „Poruncă nouă va dau vouă; să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţi” (Ioan 13, 34-35) şi, „Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine, va fi iubit de către Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arata lui” (Ioan 14, 21).

Iubirea faţă de Dumnezeu, când este reală, se mişcă în interiorul iubirii active faţă de oameni şi invers. Aşadar, cine slujește oamenilor, slujește şi lui Dumnezeu, şi slujirea comunitar-socială, pe care o desfăşoară copii prin astfel de activități, este o mărturie a comuniunii cu Dumnezeu.

• VALORI ŞI ATITUDINI

· Conştientizarea rolului învăţăturilor Bisericii în viaţa personală şi a comunităţii

· Dezvoltarea respectului faţă de cele sfinte

· Asumarea propriei identităţi religioase

· Responsabilitate în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care decurg din apartenenţa la diferite identităţi (confesiune, naţiune, comunitate, profesie, cultură etc.)

· Respect şi înţelegere faţă de semenii de alte credinţe şi convingeri

· Manifestare a respectului pentru ceilalţi

· Interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea permanentei deveniri spirituale

· Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale
SUGESTII METODOLOGICE

· Aplicarea metodelor centrate pe elev, pe transformarea sa în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

· Însuşirea unor metode de informare şi de documentare independente, care deschid calea spre autoinstruire şi învăţare continuă;

· Punerea în situaţii în care elevul să colaboreze, să coopereze cu colegii săi în realizarea unei cerinţe comune;

· Alternarea prezentării teoretice cu cea practică;

· Atragerea elevilor în activităţi de voluntariat.

• BIBLIOGRAFIE

1. Programa şcolară pentru Religie - Cultul Ortodox, revizuită prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

2. Pedagogie - Constantin Cucoş, Iaşi, Editura Polirom, 1996

3. Factorii subiectivi ai evaluării şcolare - Elisabeta Voiculescu, Editura Aramis,2007

4. Suport de curs „Managementul instituţiilor educaţionale”- Casa Corpului Didactic, Botoşani

5. Pictura ţărănească pe sticlă - Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975

6. Ghid metodic de educaţie plastică - Maria Cristea, Virginia Niţescu, Dan Horaţiu Panait, Elena Surdu Stănescu, Editura Petrion, Bucureşti, 1997

Iniţiator proiect, roaba lui Dumnezeu, Daniela